Archive for March, 2017

27 trecuti….

27 trecuti…..

Incep sa scriu acest post undeva in luna februarie, citesc postul de anul trecut “ 26 “ si imi dau seama ca acum nu am atatea idei….

Nu stiu daca as putea invata ceva pe cineva dupa 27 de ani, nu stiu daca cineva ar avea de invatat ceva de la mine…..stiu doar ca am foarte multe lucruri de invatat.

Trebuia sa fie un mega post in care sa scriu foarte multe lucruri, doar ca nu imi gasesc ideile…..

Stiu doar ca la implinirea celor 27 de ani am de multumit multor persoane, in primul rand familiei pentru ca oricand am nevoie de ei sunt acolo, sunt langa mine!

Am atatea persoane carora le am de multumit si nu stiu daca este necesar sa insir nume, functii sau firme….ci doar faptul ca sunt acolo cand zic ca am nevoie de ceva, cand si ei imi cer la randul lor ceva , cand si eu sunt implicat intr-un proiect de al lor pentru mine conteaza enorm si nu pot decat sa le multumesc!

Sunt multe de spus si nu imi gasesc cuvintele…. vreau doar sa MULTUMESC pentru tot, nu cer mai mult ci doar MULTUMESC pentru ceea ce am acum..

La 27 de ani cred doar ca imi este dor de……… :

  • prieteni, ne-am instrainat cu totii si nu ne mai recunoastem
  • de bunatate….. mai sunt putini oameni a caror lipsa ar insemna atat de mult pentru mine
  • de maini care te mangaie usor si te asigura ca maine va fii bine
  • de ochi care rad fara motiv
  • de joaca…am uitat sa facem asta intr-o lume plina de probleme
  • de simplitate
  • de bine si de liniste
  • de copilarie
  • de a oferii fara a astepta ceva in schimb…

Cine sunt…. ?

Cine sunt?
Pentru unele persoane sunt E.,  pentru alte persoane sunt A., prietenii îmi pun mereu porecle caraghioase (ceea ce mă amuză teribil, pentru că se chinuiesc încercând să inventeze pentru a mă scoate din minți și nu le reușește niciodată). Cum mă numesc nu contează, cel mai mult contează cum mă simt și cât de multe pot face pentru persoanele din viața mea.

Cine sunt eu de fapt? O persoană fără nume deoarece căteodată nu pot ridica privirea oamenilor din jur asupra mea, parcă aș fi invizibilă. Mă afectează? Da, puțin deoarece îmi doresc să fiu pentru fiecare un prieten adevărat care poate ajuta în orice situație, dar cel mai important este să nu fiu un pasager în trenul vieții lor. Ceea ce mă afectează cel mai mult este că nu pot ridica privirea omului pentru care vreau să fiu soare în fiecare dimineață din viața lui, iar el să prețuiască fiecare rază de soare emanată de mine prin atingeri fine. Lună vreau să îi fiu în fiecare noapte și să îi ghidez pașii în somn, pentru a nu se îndepărta de mine și să îl pierd.

Ceea ce mă înspăimântă este faptul că vreau să îl scot din mintea mea și sufletul meu, dar îl găsesc mereu acolo ceea ce înseamnă că acolo este locul lui, iar eu de astăzi nu mă mai împotrivesc. Îl las să îmi răpească toată atenția și sentimentele frumoase pe care le am. Teama de a pierde pe cineva este precum un coșmar dar pe el simt că nu îl pot pierde, e mereu acolo chiar și atunci când nu mă aștept.

Sufletul meu îi este o casă primitoare, îi este recunoscător deoarece a fost o perioadă când sufletul meu a simțit că moartea îi ghidează pașii, dar a renăscut precum o pasăre phoenix când a întâlnit privirea lui caldă.

Mereu mi-a lipsit curajul dar sper să apuc ziua să îți spun tare și răspicat „Uite inima mea, știu că este puțin dar este tot ce am de oferit… îți voi spune te iubesc în multe feluri : nu uita să mănânci, ai grijă de tine, dormi pentru că mâine ai o zi grea, ești răcit trebuie să te cuibărești în brațele mele”.

Chiar dacă întârzii și ai reacții lente (ca și mine), un lucru este cert…PE VISELE MELE NU SE DEPUNE PRAFUL…voi visa mereu la tine.

Întrun final spun doar că numele meu este EA, suflet frumos care are nevoie de tine, care își dorește multe împachetări cu brațele tale moi, un om gata să sacrifice orice pentru tine, dar cel mai important este că voi încerca să te iubesc fără încetare toată viața, iar dacă voi mai greși, ajută-mă și nu mă lasa singură.

Semnat ” EA “

Mesaj de 8 Martie….

Mă voi lega doar de cel care va ști cum să mă facă să nu-mi mai doresc să plec. Mă voi lega cu totul. De mâini, de picioare, de suflet, de tot ce pot și n-am să-i mai dau drumul.Mintea o să mi-o cos de-a lui cu ață groasă, cât să nu fugă în alte părți. Să fiu mereu acolo, printre gândurile lui. Mințile noastre să fie cele mai bune prietene, să se confeseze, să ia decizii și să facă cele mai bune alegeri. Iar atunci când una o ia pe căi greșite, cealaltă să-i fie imbold și s-o trezescă la realitate.Îmi voi lega mâna de-a lui atunci când ieșim în lume, căci nu vreau să mă pierd de el. Însă, îl voi întreba de dinainte cât timp are de gând să rămână în viața mea. Stupidă întrebare, dar mi-e de ajuns o strângere puternică de mână și-o șoaptă „Cât va fi să fie.”.Dacă povestea noastră va da semne de sfârșit, vreau să nu renunțăm la ea prea ușor. Să-i întoarcem cumva acțiunea, astfel încât să continue, dar doar atât timp cât sufletul ne va permite. N-aș vrea nici să ne chinuim inutil. Dacă legătura se va rupe, vom pune punct și ne vom învăța lecția pe mai departe –până și cele mai groase sfori se pot rupe dacă nu le porți grija.Îmi voi lega responsabilitățile de-ale lui, astfel încât să putem gusta împreună și binele, dar mai ales răul.Îmi voi lega picioarele de-ale lui atunci când pașii mei nu vor mai ști încotro s-o apuce. Va vedea și el cât sunt de împiedicată. Știu că în cel de care-am să mă leg voi găsi cel mai mare sprijin, îndrumare și va fi cel care nu mă va lăsa să cad.Sufletul va fi și el legat bine. Își va face loc acolo, în cele patru cămăruțe ce-i aparțin lui. Chiar dacă, la început, va fi înghesuit între lupta dintre dorința lui de a pleca și cea de a mă avea. Însă știu că după ce va apărea încrederea, sufletul meu se va lăfăi în al lui.Când vom fi în pat, nu mă voi lega cu nimic de el. Vreau să-i simt fiecare por în parte atunci când ne iubim și să-i sărut piele milimetru cu milimetru. Vreau să-l simt cu totul, să-i cunosc fiecare plăcere și să i-o satisfac. Să știu că-i numai al meu. Iar eu să fiu doar a lui !

Scris de : Carina